Feeds:
Articole
Comentarii

un cantec…

Vrem schimbare, vrem noutate, vrem sa ne fie mai bine, dar nu acceptam daca oamenii de langa noi isi schimba modul de viata, conceptiile si parul! Da, parul.
Ne-am obisnuit cu barbatii care isi lasa plete, cu copii de pana in 14-15 ani pe care parinti ii lasa sa foloseasca produse de acest tip. Ah, si cu pitzipoancele care arata ca…..!
Avem preconceptii privind frumusetea.
De ce ma revolt, iar? Pentru ca am avut creasta ( una mica dar suficient de vizibila) si romanii nostri se uitau la mine “ca vitelul la poarta noua”…Doamne ce mi-ar fi placut sa ma fi vopsit verde-mov-galben! Sa fie si mai blocati! Vrem sa fim europeni, occidentali…dar nu ne permite creierul si lipsa experientei persoanale…ne e frica de esec si lipsa de curaj ne ingradeste din ce in ce mai mult viata!
Acum m-am tuns scurt. F. scurt & I LOVE IT!
Oamenii se uita prelung si isi pun intrebari de genul: ce ai patit? ce te-a determinat sa faci o asa schimbare? Care e motivul? Ei ar fi multumiti sau mai putin socati daca raspunsul la intrebarea lor ar fi: 1. “Am cancer” si astfel se explica tunsoare scurta; 2. “mi-am ars parul de la vopsea permanenta”; 3. “am avut o puternica depresie din motive personale”; 4. “am avut un x, y accident”!
O prima impresie a unui coleg a fost: “Hey, G.I. Jane!”, that was funny!
Thank God ca mai exista si persoane cu picioarele pe pamant care nu sunt interesati de lungimea parului!
Nu consider ca in lungimea parului sta fumusetea unei femei! Si nu o zic pt ca imi sta bine tunsa si ma simt bine asa, ci pentru ca ar trebui sa ne revizuim valorile!
Cred ca in alta tara nimeni nu ar fi comentat, nu le-ar pasa daca atata timp cat iti faci treaba bine nu deranjezi pe nimeni. la noi daca un barbat e tuns scurt, e ok, dar la sexul opus e vazut oarecum suspicios.
Si astfel mai raspund cuiva prin postul asta: “varianta oficiala este ca : Asa am avut chef, asa mi s-a nazarit, mi-am indeplinit o dorinta mai veche”!

In ultimul an, X ( nu dau nume, a good friend) a suportat multe kkturi din partea bossului (certuri, resprosuri, pauze de masa lipsa) etc. X a acceptat situatia de dragul mirajului jobului. A discutat, a sperat, a strans din dinti…Multi vor spune “de ce a stat?”; Poate fi pt ca isi dorea jobul acesta, poate fi pt ca nu si-a gasit un alt job in domeniu.
In aceasta saptamana a aflat ca este fired…Tristete, lacrimi, suferinte….toate adunate pe parcursul unui an…o descarcare nevoasa. Aceasta concediere se datoreaza bossului care nu isi avea angajatul la inima, si i-a gasit nod in papura mereu, provocand mici erori ( theoretical speaking).
Daca calci pe coada pe cineva si o faci in mod brutal…nu te va uita, cineva cu un orgoliu puternic si mai ales, cu frica ca altcineva poate fi mai bun decat tine….
(din y,z motive) X nu a avut ce sa faca si a plecat. Ajung la titlu…”Razbunarea: arma prostului….sau a celui mai puternic…”
X in ultima perioada credea ca atmosfera in the office e mai friendly ( nu ma refer la after work drinks or something like it) ….Dar, Zbang….cand nu te astepti caramida rosie te loveste! si te doare tare.
Concluzionand, X este Happy ca nu mai exista stress, ca desi se gandea de mult sa plece, chiar dc a facut-o acum si in conditiile astea…macar are parte de liniste, si pentru o perioada isi poate reincarca bateriile.
Iar celor care fac rau, si se razbuna aiurea, sa se gandeasca ca: “Dumnezeu e sus, si vede!”

Lumea azi…

Ar trebui sa fim mai ingaduitori cu cei de langa noi, mai putin egoisti, sa-i lasam pe altii in fata noastra daca o cer sau au nevoie ( nu ma refer la a ceda pozitia noastra, de a ne lasa capetele in jos in fata altora doar pt ca sunt mai  indrazneti – folosesc un cuvant nice-, ci la semenii nostri, chiar si la oameni incapacitati).

Ar trebui sa ne revizuim comportamentul, sa nu barfim ( sa ne punem si in locul celor despre care discutam, sa vedem de ce se comporta in felul lor, poate au o poveste tragica in spate…); sa nu mai fim cei care arunca cu piatra de parca noi am suntem perfecti…poate lumea ar fi mai buna daca ne-am comporta. da, atat. daca ne-am comporta.

Ma gandesc adesea unde se va duce lumea asta…unde va evolua – involua? Nu ar trebui sa na gandim la schimbare? Nu e inca acel moment? momentul sa luam o decizie?

I am not LOSING MY RELIGION!!! I keep the FAITH!!!

Sper sa reusim sa nu ne “terminam” vietiile aiurea, cu valori aiurea… nu sunt pesimista sau deprimata, doar usor iritata ca nu facem ceva…ceva BUN!!!

a quick flashback melody

Sambata…

98702

Articole mai vechi »